duminică, 31 iulie 2011

bikinii mei roz (peste 20 de ani)

s-a asternut liniştea peste bikinii mei roz puşi la uscat regretele sunt nişte cârlige ce prind fără milă dantela printre doi craci de bărbat vezi lumea ruptă în fund femeile cos cu zulufii lor blonzi castanii sau roşcaţi stau pe ace şi-mi spun că toate găurile sunt amintiri ce se vor vinde ca aurul după moarte generaţiilor post post post decembriste făcând sex pe statuile noastre

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu