sâmbătă, 3 septembrie 2011

camera obscură (the only way out)

în camera aceea obscură stau picior peste picior cu ţigara aprinsă fumul se înalţă spre cer ca o rugăciune doamne ştii câtă nevoie am de mirosul ierbii strivite sub picioarele tale ca un prezervativ de cauciuc încrederea mea se frânge & îmi crapă creierii explodând pur şi simplu în jurul orgasmului atât de puternic încât o trambulină îmi pare un biet ascensor mă ridici în capul oaselor apoi îţi dai drumul în neantul speranţelor mele deşarte un tunet sparge aşteptarea aud o voce în camera aceea obscură imploră femeie strânge-mă tare în braţe nu-mi mai da niciodată drumul în jungla asta din care sigur nu voi mai ieşi întreg mapamondul visează la coapsele tale fierbinţi în miezul acesta de iarnă ca la singura salvare posibilă

2 comentarii: